Powered By Blogger

luni, 6 februarie 2012

Ce mai inseamna sacrificiul in Romania?

Un lucru e cert, Emil Boc nu mai este prim ministrul Romaniei. Bun, acest anunt a starnit doua tipuri de reactii : politrucii care savurau victoria (?) si multi oameni de rand, nu ma asteptam sa fie atat de multi, care simteau un regret. Nu ascund, din start, ca ma incadrez in randul celor care simt un regret. Si spun asta judecand intreg parcursul politic al lui Emil Boc. Se spune, in tarisoara noastra, ca toti politicienii sunt hoti si iresponsabili. Ei bine, in cazul fostului prim ministru, am gasit exact antonimele spuselor mele de mai sus.
Pe Emil Boc nu l-am vazut niciodata implicat intr-un scandal de coruptie.
Pe Emil Boc l-am vazut sacrificandu-se, pentru reformele tarii.
Ba mai mult, Emil Boc a sacrificat si partidul pentru reformele tarii, iar asta o stim cum totii.
Spun asta, din tot sufletul, si mi-o asum : Emil Boc a fost cel mai bun si cel mai responsabil prim ministru al Romaniei post decembriste.
Dar in cazul sau, s-a vazut ca sacrificiul, acel lucru marunt care iti asigura viitorul, nu conteaza. Din pacate, trec anii peste tara noastra, iar noi tot nu invatam nimic. Nu invatam sa ne respectam trecutul, nu invatam sa apreciem sacrificiul si mai mult, nu invatam sa judecam singuri.
Au trecut 22 de ani de la revolutie, iar romanul inca mai asteapta un alt element sa emita, pentru el, judecati.
Marturisesc, nu va doresc un guvern iresponsabil, cum nu-mi doresc nici mie. Nu doresc sa avem somajul de 52 % (Spania) in randul tinerilor, nu-mi doresc nici sa avem TVA-ul de 27 % (Ungaria), nu-mi doresc nici sa nu mai putem plati pensii si salarii (Grecia), cum nu-mi doresc nici sa luam doua imprumuturi de la FMI, in termen de 4 ani (Ungaria).

Dragii mei, cei care isi uita istoria sunt condamnati sa o repete. Iar noi, romanii, avem un talent fantastic in a ne da cu stangu`-n dreptu`.